Piatra Singuratică

Piatra Singuratică se află în Munții Hășmaș, în acceași zonă cu formațiunile naturale ce alcătuiesc Cheile Bicazului și Lacul Roșu. Piatra Singuratică s-a dezvoltat din roci sedimentare formate în perioada jurasică şi este siutată în Munţii Hăşmaş. Turnurile stâncilor Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică şi vârful Ecem, care se ridică deasupra Depresiunii Ciucului, atrag din îndepărtare turiştii iubitori de natură şi amatori de drumeții.

Privind din Depresiunea Ciucului, Munţii Hăşmaş, care deseori este poreclită ca Alpii Ciucului, dinspre partea stângă putem vedea stânca uşor ascuţită de 1792 m înălţime a muntelui Hăşmaşul Mare, care este cel mai înalt vârf al Munţilor Hăşmaş. În mijloc, se văd stâncile cu patru vârfuri ale Pietrei Singuratice, având o înălţime de 1608 m, iar de aici spre dreapta, pereţii stâncoși ai vârfului Ecem, de o întindere mai mare, cu o înălţime de 1706 m, privesc spre Depresiunea Ciucului.

Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică şi Vârful Ecem fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaşul Mare. Acesta a fost înființat în 1990 în scopul protejării şi conservării speciilor de plante şi animale care cresc pe teritoriul său. Viaţa sălbatică a parcului naţional s-a dezvoltat datorită condițiilor geologice şi climatice specifice Munţilor Hăşmaş.

Suprafaţa totală a parcului naţional este de 6575 hectare, din care 78% beneficiază de protecţie specială şi 22% este teritoriu protejat.

Munţii Hăşmaş se află în Carpaţii Orientali, iar dintre cele trei mari unităţi geologice, aparţin zonei de mijloc, adică de mezozoicul cristalin, care la vest este limitat de zona Munţilor Giurgeului şi la est de zona flişului din epoca cretacică. Rocile de bază sunt formate de peste patru miliarde de ani.

Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică şi Vârful Ecem sunt create din roci sedimentare formate în diferite perioade geologice, prin urcarea și coborârea stratului de suprafață, datorită diferitelor mişcări ale scoarţei terestre. Rocile de bază fiind formate din şisturi cristaline, la sfârşitul paleozoicului s-au prăbuşit, iar înfundătura ce s-a format în formă de jgheab a fost inundată de marea formată în perioada geologică triasică. În timpul perioadei triasice, rocile sedimentare acumulate, în cea mai mare parte dolomită şi dolomită calcaroasă, în timp au ieşit afară din mare şi apoi, cu timpul s-au erodat. Această rocă albică, cu granulaţie fină, formează partea inferioară a pereţilor stâncoşi Hăşmaşul-Mare-Ecem.

În timpul perioadei jurasice s-au format noi stratificări, şi, în cele din urmă, în perioada jurasică târzie, suprafaţa s-a prăbuşit din nou, iar marea caldă şi puţin adâncă a invadat zona, care era potrivită pentru formarea recifurilor de corali. Calcarul coral gri-albui care s-a acumulat aici, formează într-o grosime de 400-500 m stâncile munților Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică şi Ecem.

Cel mai simplu mod de a ajunge la Piatra Singuratică este din direcţia localității Bălan. Cu maşina, mergând pe drumul european E578 ieşim la Sândominic la drumul judeţean 125 spre Bălan, care este marcat şi cu marcaj rutier. Cu trenul putem ajunge numai la Sândominic, de acolo putem merge la Bălan cu autobuzul, autostopul sau pe jos.

Există două trasee de drumeţii din Bălan spre direcţia Pietrei Singuratice. Traseul din valea pârâului Kovács porneşte de la biserica catolică din centrul oraşului. Există posibilitate de parcare pe strada pârâului Kovács. Traseul de drumeţie din valea pârâului Szép porneşte de la capătul nordic al oraşului. La Piatra Singuratică se poate ajunge pe jos şi din Cheile-Bicazului sau Ghimeş, parcurgând traseul marcat de drumeţii, care trece peste creasta Munţilor Hăşmaş. Acest traseu este mai dificil şi necesită mai mult timp, dar peisajul pitoresc şi experienţele dobândite pe parcursul călătoriei vor compensa tot eforul.

Ajungând la Piatra Singuratică, în partea de sud-est a stâncii se găsește cabana Piatra Singuratică, la o înălţime de 1504 m, care a fost reconstruită în 2010. La cabană se întâlnesc numeroase trasee de drumeţie, de aceea aceasta are un rol turistic important. Cabana aşteaptă turiştii cu două camere la parter, care pot fi încălzite şi cu cazare şi la mansardă.

În imediata vecinătate a cabanei pereţii de stâncă ai Pietrei Singuratice pot fi uşor accesaţi. Odată ajunși aici, putem să urcăm pe lângă corzile de oţel întinse sau putem folosi traseul de alpinism, dacă avem echipament corespunzător. Escaladarea acestui munte necesită o bună condiție fizică, de aceea este recomandat să fiți în formă înainte să urcați. Urcând până la înălţimea de 1608 m veţi avea parte de o privelişte minunată, putând admira Depresiunea Ciucului şi stâncile din jur acoperite cu păduri de pin.

Turistul care vizitează Piatra Singuratică poate să se întoarcă acasă cu mii de experienţe, fiind fermecat nu numai de peisajul de o frumuseţe pitorească, ci şi de miile de flori alpine frumoase, printre care sunt şi câteva specii endemice, care apar doar în această zonă. În timpul drumeţiilor făcute dis-de-dimineaţă putem zări pe colții stâncilor acoperite cu pajişti alpine, capra neagră, care a fost adusă aici în anii 1970, dar totodată putem vedea şi multe specii de păsări caracteristice zonelor montane şi alpine. Iar dacă urcăm pe Piatra Singuratică numai pentru relaxare, aerul proaspăt şi conversaţiile cu turiştii care trec pe aici ne vor face ziua mai plăcută.