Ape minerale şi mofete din Ţinutul Secuiesc

Datorită activităților post- vulcanice din Ţinutul Secuiesc, aici  există numeroase izvoare minerale (aproape jumătate din resursele de apă minerală din România), astfel încât aceasta este una dintre cele mai importante resurse naturale ale regiunii. Apă minerală este numită de localnici borviz (apă de vin), denumire dată de gustul uşor acid al băuturii. Gustul şi compoziţia apei minerale sunt determinate de compoziţia minerală a straturilor de rocă de pe locul descoperirii gazului. Astfel, apele minerale din Ţinutul Secuiesc sunt foarte variate, dar predominant apar în forme de ape carbonate, bicarbonate, cu calciu, cu magneziu, cu fier, cu sulf şi sub forma unor ape uşor saline. 

O altă activitate post-vulcanică specifică este emanația gazelor, aşa-numita mofetă, care caduce la suprafață cantităţi mari de dioxid de carbon, pe lângă oxigen, azot, vapori de apă şi hidrogen sulfurat. Numele provine din cuvântul latin mephitis, ceea ce înseamnă „evaporare mirositoare ”.

Pentru localnicii secui apa minerală este băutura de zi cu zi. Ei au cunoscut şi au folosit apa minerală din cele mai vechi timpuri, deşi cele mai vechi înregistrări privind efectul lor benefic şi vânzarea lor se găsesc în documentele de arhivă din secolul al XVIII-lea. Conform acestora, utilizarea apei minerale pe de o parte s-a efectuat şi se efectuează şi astăzi ca fiind materia primă a băilor şi pe de altă parte ca materie primă pentru băutură şi produse farmaceutice. Apa minerală saturată cu diferite substanţe minerale şi chimice este utilizată în principal pentru tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, locomotorii, gastro-intestinale şi neurologice.

În Transilvania şi Ţinutul Secuiesc, ca şi în alte părţi ale monarhiei austro-ungare, moda băilor a înflorit în secolul al XIX-lea. Printre cele mai populare staţiuni balneare şi de recreere se numărau Băile Tuşnad, Vâlcele, Bodoc, Malnaş-Băi, Băile Bálványos, Băile Homorod, Topliţa, Corund şi Băile Seiche. Băile termale din Ţinutul Secuiesc au fost comparate în secolul al XIX-lea cu cele mai renumite băi din Monarhie, astfel Băile Seiche au fost numite „Gastein-ul Secuiesc” şi Corund „Gleichenberg-ul Transilvaniei”. Comerţul cu apă minerală a întărit şi reputaţia Ţinutului Secuiesc, deoarece Borsec nu a fost doar una dintre cele mai importante centre balneare, ci a fost şi aşezarea cu cea mai mare vânzare de apă minerală.

La fel ca apele minerale, şi mofetele sunt utilizate în scopuri medicinale, în special pentru tratarea şi prevenirea afecţiunilor cardiovasculare şi locomotorii. Cele mai cunoscute mofete din Ţinutul Secuiesc includ Pokolsár-ul din Covasna, mlaştina Borsáros din Sâncrăieni, Büdös-ul din Sântimbru, peştera Büdös din Turia şi mofetele din Băile Şugaş. Băile Tuşnad şi Borsec.

Conform unei legende din Ţinutului Secuiesc, odată un turist în urma consumării mai multor pahare de pălincă a suspinat: „Nici nu ştiu cum poți rămâne treaz într-o regiune unde chiar şi apa minerală se numeşte apă-de-vin”. Apa minerală chiar şi numai pentru numele ei ar putea fi o marcă secuiască, să nu mai vorbim de faptul că Ţinutul Secuiesc este o „super-putere de apă minerală ”. Apele minerale şi mofetele sunt elemente atât de caracteristice şi unice ale culturii şi naturii secuiești, încât acestea ar putea constitui baza mărcii turistice şi gastronomice a regiunii. S-ar putea organiza expediţii tematice, degustări de apă minerală, meniuri cu apă minerală, băi cu apă minerală, festivaluri de apă minerală şi mofetă, care ar putea contribui semnificativ la stimularea vieţii culturale, turistice şi economice a regiunii.